4. MANELIŞTI – DACĂ CUL NU IEŞTI...
- Scris de Sandu Barbu

să-m’ moară mie, nu vreau să vă cumpăr. Vorbeşte Petrică-sson cu gura plină de gumă, că e mai jmecher aşa, şi d’aia nu să-nţelege nimic. Poate că a zâs că sunteţi dă mirare, nu dă vânzare, că noi nu este scalvagişti”... mă rog, m-am luat cu vorba şi nici nu ştiu ce spuneam... ce zâceam, Santoşe? Lasă măru’-ăla când mă uit la tine. Molfăi acolo... bă, da’ voi mai ştiţi să faceţi altceva decât să tocaţi dân gura aia proastă? Lasă, nu-mi răspundeţ’, că e mai rău dacă vorbiţ’. Mănâncă-acolo şi taci. Că şi cu ajutoru’ tău acu’, mor cu zile.
Aşa, mă, mi-am luat portofon nou şi am zâs să-l încerc... dă-ncercat, l-am încercat dân magazin, că i-am testat carcasa pe carcasa lu’ Santoş, da’ n-a fost o idee bună deloc, că ştiam rezultatu’. Cu orice i-am dat la meclă pân’ acu’ lu’ brazilianu’, a crăpat. A crăpat cu ce i-am dat, nu cutia lui. I-a făcut mă-sa un cap de poţi să forezi cu el. El e de servici cu căpăţâna aia proastă când avem nevoie de spart alune, nuci, ghindă, mă rog, orice ai. El le sparge. Bă, nici nu să freacă pă cubu’ ăla când îi dai cu ceva, crecă nici nu simte. Simţi ceva, Santoşe? Ia: [pocneşte] Stai să dau ca lumea... [pocneşte] Nimic, ă? Că d’aia zâc, trebuia să-ncerc şi cu portofonu’. L-am crăpat, normal, deşi e dă metal, carcasa nu capu’ lu’ ăsta. Dacă-l analizează ăştia dân Stargheit sâgur zâc că e iestracterestu. Nu portofonu’, mă, capu’ lu’ brazilianu’. Ia să văd, mai merge? Bă, merge, n-ai reuşit să-l termini, Santoşe. Scrie aci... scrie... recording in progress. Auzi că progresăm cu recordeala, Santoşe. Că e mai scump portofonu’ ăsta. Ia: Sanyola. Asta marcă. Nu plasma aia d’ai luat-o tu cu dăşteptu dă frat’tu dân Norvegia. Că ştiţi voi cum merge treaba. Bă, nici nu să mai face plasme, bovinoid alcoolic, poate la spital când te-mbeţi ca vita şi te-nţeapă-n vine. Că-m’ vine să te-nţăp cu sula-n coaste ca Iliescu pă vremuri.
Bă, şi ce vremuri. Că deviu nostalgezic acuma. N-aveai decât merţanu’ cu care să te dai mare pă vremea aia, da’ s-a prins tot românu’ şi s-a făcut inflaţie pă piaţă, de-ţ’ ierea ruşine să ieşi cu cu el pă stradă. Mai ţineţi minte, mă, cum ne zâcea ăl bătrân: „Mă, ieşiţi careva cu maşâna până-n piaţă să luaţ’ ţâgări, că io nu mai urc la volan, că mă vede careva.” Da, bă, ierea ruşine să te vadă lumea... „Ia-uite şi ăsta are merţan”. Te făceai de râs şi nu mai iereai cul dăloc. Şi dacă cul nu ieşti, nimic nu eşti, frate.
Azi e zâle şi mai grele, Petrică-ssoane. Tre’ să schimbi smartfonu’ ca pă ciorapi – ceea ce pentru tine, sconcs cu buletin ce eşti, n-ar fi o problemă, că tu faci duş când te prinde ploaia. Da, bă, uite, pă bune, ia vezi ce-a mai scos ăştia nou dă duminică că ieri trebuia să schimb smartfonu’, da’ n-am vrut să-l mărit p’ăsta că n-a vrut ăla să marce banu’ când i-am zâs. Cică „bă, voi l-aţi luat acu’ două zâle şi vreţi deja să-l vindeţi? Are el ceva...” Păi are, trăiţ-ar, că e vechi, a apărut vineri. E deja miercuri! M-au controlat tovarăşii la club, gata. Cum apar io joi sara la club cu smartfon d’-acum ŞASĂ ZÂLE? Eji nebun? Nu, lasă, nu-mi da tu mie sfaturi că cum să mă etalez. Ştiu io cum se face. Intri aşa de parcă ieşi şi te laşi dă sus pă fotoalele-alea ca împuşcat în cap. Gen: bă, ce obosât sânt, trăiţ-ar! Că nu merge dacă nu te dai obosât. Cum zâcea, mă, ăla, Santoşe, cu tine vorbesc, da, nu te uita în spate, c-acolo rămâi cu ochii ăia. Blazat, nu bazat, Santoşe... nu-ş ce-nsamnă, da’ nu e cuvântu’ potrivit, că nu e cul, obosât e cul. Bă, şî obosala o arăţi nu când cazi, bă – când arunci ţâgările, bricheta şî smartfonu’ pă masă, băăăă. Că toţî sânt cu ochelari de soare în întunericu’ ăla, sunt toţi cul, da’ orbi ca cârtiţele, da’ dacă scoate unu’ ochelaru’ şî vede că ai smartfon de ŞASĂ ZÂLE, bă? Că smartfonu’ l-ai aruncat pă masă, acolo rămâne, nas dă cucuvea stresată, Santoşe! E serioasă treaba, nu rânji acilea la mine, că’ţ fac teren viran în gură.
Da’ bă, mă duc cu aifon mâine. Ne lom, mă, aifoane? Că aşa nu se mai râde ăştia dă noi. Ce tabletă, mă, că io nici cont pă feisbuc nu mi-am făcut, că nu ştiu. Nu-mi iau nici o tabletă... ce imeil să trimit? La cine? La analfabetu’ dă Gioale sau lu’ Buruligă? Hă hă hăăă... păi vezi? Lasă, că le mărităm pe smartfoanele astea până la prânz şi mâine aruncăm la vedere neşte aifoane argintii aşa... Şi dacă iese pă nasoale şi treb’e să ne luăm tablete, ne luăm şi ne înscriem în clasa patra, că oricum trebuia s-o terminăm. Şi ţâie, Petricăssoane, îţi iau o tabletă dă diazepam, că la tine tot aia e. Închideţ’ mă portofonu’, că iar nu ştiu cum să-nchide.
Voce şi text: Sandu BARBU

